cred că oamenii care mai recunosc că-i doare sunt foarte puțini.
oamenii care-ți spun ce cred.
oamenii care-ți spun în față ce cred.
oamenii care-ți spun unde ai greșit.
oamenii care-ți spun cu ce i-ai supărat.
oamenii care-ți spun un nu sincer și hotărât, în loc de un poate/vorbim/mai vedem.
oamenii care vin să-ți spună că ți-au greșit.
sunt puțini.
la restul le e frică.
frică de înfruntat frica.
și se afundă atât de mult în ceea ce cred că ar trebui să facă ca să nu sufere și să nu rănească.
dar ajung invariabil să sufere și să rănească.
sunt puțini.
să rămână doar doi-trei pe lume, și tot numai cu ei aș vrea să fiu alături.