azi am dat peste statusul ăsta al lui Sorin Dragomir. o femeie a fost alaltăieri violată la 4 după-amiaza, într-o zonă cu trafic intens din București- Perla.
după ce am citit o perioadă n-am putut să fac nimic. încă sunt cu creierul fixat acolo.
mi-e frică să ies din casă. și mai trist e că nici nu ai ce să faci. realist, dacă s-a întâmplat pe zi în Dorobanți, se poate întâmpla oricând. nu trebuie să fie 3 noaptea în Sălăjan şi să mergi singură pe stradă că ai avut tu chef de plimbări.
și atunci? care ar fi soluțiile? Mă gândesc dacă nu cumva asta cu armata obligatorie pentru bărbaţi, dar armată pe bune, nu aia josnică și umilitoare. armată, tati, să te înveţe să ai curaj, să intervii în caz de ceva, să alergi, să te aperi, să-ţi învingi frica, să sari, să te baţi. de multe ori am zis că ţara asta ar fi mult mai bine dacă am fi cu toţii mai curajoşi.
şi, o variantă mai aproape de realitatea de azi- acţiunea colectivă, nu? adică tu vezi că i se face rău cuiva, măcar ţipi sau dai telefon la 112 sau chemi pe cineva în ajutor, dacă tu singur nu te simţi în stare. că poate tu alertezi pe unul mai puternic, care poate să rezolve.
şi..pentru noi, pentru femei? spray paralizant mereu în geantă, evitat să ieşi în evidenţă prin haine sau prin comportament, evitat locurile periculoase, evitat să mergi singură undeva, evitat să mergi seara undeva, evitat să mergi ziua undeva, evitat să mergi…