Mă preocupă din ce în ce mai mult în ultimii ani ce fac/em cu timpul. Bine, mă preocupă şi aşa mai filozofic, dar şi la nivel de fiecare zi. Cred că sunt foarte multe lucruri legate de modul în care ne folosim timpul, care ţin şi de etapa în care suntem în viaţă, şi de ce ne dorim de la ea, şi de raportarea la muncă, şi de anumite goluri pe care le simţim. Nu cred însă neapărat în reţete de time management, cât în schimbări de atitudine care se produc în timp şi în adoptarea de mici obiceiuri bune care te aduc pe un făgaş mai aşezat cu tine.
Am zis de asta să mai strâng aici câteva surse de inspiraţie pentru treaba cu timpul.
Azi, o carte lejeră de time management, lansată acum câţiva ani şi care pe mine una m-a prins rapid: Musai List de Octavian Pantiș, editura Publica. Am să las aici doar câteva idei, dar eu zic că merită să treceţi prin carte, se şi citeşte foarte uşor. 
- În primul rând, e important să ştii ce vrei de la munca pe care o faci: dacă este un serviciu, o carieră sau vocaţie. Distincţia asta îţi cam dictează o raportare la timpul de lucru şi te orientează şi spre un tip de companie sau alta.
- Unul din cele mai mişto exemple şi un eye-opener legat de timpul pe care îl acordăm altora, în special în relaţie cu munca. Dacă vine cineva şi îţi cere bani împrumut, te întrebi de obicei două lucruri: 1. Am bani în plus? 2. Oare o să-i primesc înapoi? Ne comportăm aşa cu banii, dar nu şi cu timpul, care este un bun mult mai valoros, pentru că se consumă iremediabil. Sigur, nu e încurajată răceala şi lipsa de implicare în problemele altora, e doar vorba de nişte oameni care îţi pot mânca constant timp cu treburi care nu-s ale tale.
- Importanţa unui to-do list. Nu 7, nu unul în telefon, altul pe hârtie, altul în nu ştiu ce aplicaţie. Un to do list unic, care să îţi creeze obişnuinţa să te uiţi acolo şi numai acolo. Din lista asta el detaşează ideea de musai list: 3 lucruri foarte importante, pe care dacă le faci, eşti mulţumit în ziua aia.
- Treaba cu mailul: Nu mai sta de pază la mail, zice Octavian. Am însă convingerea că cei mai mulți dintre noi suntem angajați nu pentru a sta de strajă pe lângă telefon sau e-mail, ci pentru a obține rezultate. Recunosc, a durat mult şi la mine şi încă durează să schimb percepţia asupra mailului, mai ales când lucrezi într-un tip de job în care trebuie să plimbi multă informaţie între mulţi colegi. Dar, oameni buni, mailul ar trebui să fie doar un instrument, nu munca în sine. Îţi poţi seta ore de verificat mailul, îţi poţi seta să ai alerte dacă primeşti mailuri de la anumiţi oameni (eu aşa am), etc etc. 2. Tot din carte: Să începi ziua verificând mailurile e o abordare contra-productivă, de tipul ia să văd ce așteaptă lumea de la mine, nu ce îmi propun eu să fac în ziua respectivă. Aşa ajungi la un soi de doar mulţumit şi ajutat pe alţii, în loc să-ţi urmăreşti atent şi scopurile tale.
- Rutinele au importanța lor, nu fugi de ele. Cu un program aglomerat şi un Bucureşti şi mai aglomerat, sunt mari şanse să mergi destul de mult în bătaia vântului cu ce vrei să faci după job. De exemplu eu mi-am propus să fac sport de minim două ori pe săptămână. Uneori plouă, uneori mi-e lene, uneori bere, uneori nu îmi iese, dar faptul că mi-am propus o rutină mă ajută să am în minte că vreau şi trebuie să îmi fac timp şi pentru asta.
Astea ar fi câteva, dar cred că dacă citiţi cartea se vor mai lipi şi alte idei bune de voi.
Plus că se vede că e o carte scrisă din experienţă (Octavian face de traininguri de Time Management de 20 de ani) şi care ia în calcul lucrurile nu la modul ideal, ci pornind de la blocajele sau piedicile pe care le simt oamenii ca noi în viaţa lor normală.