Îmi plac băieţii care plâng. Mai ales dacă îi cheamă Ovidiu şi au îndemânarea de a-şi strânge lacrimile într-o sticlă de vin.
Îmi plac băieţii care plâng. Mai ales dacă îi cheamă Ovidiu şi au îndemânarea de a-şi strânge lacrimile într-o sticlă de vin.
5 Comments
Si eu acum ce fac astept pana in septembrie cu gandul la lacrimile bietului Ovidiu sau o pun pe mama sa imi trimita vin? Mi-ai facut o pofta…prost spus pofta, mi s-a facut dor, dor de starea aia!
Ups, scuuuuze, nu m-am gândit la efecte adverse..Mai bine o trimiteam pe Ruxi cu o sticlă în Coreea, că-i mai aproape de tine acolo, “în capătul celălalt al lumii” cum spunea ea
recunosc, si mie. pentru că aceşti băieţi lacrimogeni cu numele de Ovidiu sunt si atât de dulci, dulci şi înţelegători…
sa planga mai greu (la mai multi ani).
Vai, aproape ca plang. De nostalgie: Ovidiu a fost vinul vedeta la majoratul meu din Vama, care s-a petrecut undeva la 20 de metri peste nivelul marii, unde acum e o pensiune de lux. Tin minte ca l-am prins zambind in noaptea aia..