Avem nevoie de dramă. Drama ne face să simţim acut nişte lucruri, să trăim la limite, să săpăm, să cunoaştem. Şi să ne cunoaştem. Să simţim că trăim. Şi că nouă ni se întâmplă nişte lucruri mişto. Că am văzut multe la viaţa noastră.
Ok, I get it. Am fost şi eu acolo. Şi toţi am fost acolo.
Am plusat, am luptat, am exagerat, am tras de oameni, am acceptat ciudăţenii. Am fost nesiguri, am fost exasperaţi şi am fost euforici, am fost foarte down şi apoi foarte fericiţi.
Întrebarea e..când am ajuns să ne îndrăgostim aşa de rău de dramă?
Când am ajuns să credem că la o stare de bine se ajunge neapărat numai după sute de lupte?
Când am ajuns să luptăm înverşunat tocmai cu cel/cea care ar trebui să ne facă viaţa mai frumoasă? Sau să credem că o relaţie înseamnă ceva doar dacă te aduce la marginea prăpastiei?
Când am ajuns să ne pedepsim aiurea? Şi să reacţionăm numai la gesturi extreme?
De când e fun numai când suntem high?
Drama e ok, atâta timp cât vorbim de episoade în care învăţăm despre noi, nu de o stare de a fi. Când e ceva care ne condimentează viaţa din când în când, nu singura metodă prin care mai simţim ceva [cum era în Crash– we crash into each other, just so we can feel something] şi nu măsura profunzimii unei relaţii.
Altfel, mi-e teamă că n-o să mai recunoaştem într-o bună zi tocmai fericirea care o să ni se aşeze în braţe simplă, caldă, firească, fără să întrebe sau să ceară nimic.
*un alt articol, tot despre asta
2 Comments
Bravo pentru o altă postare clară, sinceră & bine scrisă. Articolul din link mi-a plăcut. Mai e unul bun tot pe site-ul respectiv. http://elitedaily.com/dating/sex/this-is-the-letter-you-deserve-to-tell-you-that-you-deserve-more/
traim mai multe tipuri de drama cand vine vorba de o relatie.
1.drama cauzata de propriile ganduri si in cazul asta esti o drama-queen, daca iti alimentezi mintea cu ganduri negative si paranoice. aici, solutia e sa mai vezi si jumatatea plina a paharului si sa constientizezi ca gandurile astea nu iti vor aduce nimic bun. ever!
2.movie-like-drama, cu certuri si insinuari dubioase, care ne place pentru ca ne da senzatia unui film, ne da senzatia ca traim o drama misto precum cea vazuta intr-un film si cumva e cool, desi nu prea e, pentru ca actorii se prefac si noi traim the real deal.
3. drama asteptarii, pentru ca speram cumva ca o sa schimbam pe cineva, ca o sa isi dea seama de ce are, ca o sa isi dea seama ca greseste, desi de cele mai multe ori nu o face. dar asta cumva nu e problema ta, e problema celuilalt. cumva nu sunteti unul pentru celalalt. move on! lasa drama sa se joace in salile de teatru si in salile de cinema.