nu stiu eu cu designeri si branduri, dar recent am descoperit că mă fascinează numele din modă. aș vrea și io să fiu cândva pe covorul roșu și să mă întrebe ziariștii „Ce porți?” și eu să răspund „Purificacion Garcia” (preferatul meu), „Ermanno Scervino” sau „Ermenegildo Zegna” (știu știiu că e numai pentru bărbați, dar recent am aflat cum se citește și-s fascinată). daca mai știți d-astea, spuneți-mi și mie.
2013
să fie un an cu multe drumuri. că din drumuri și din întâmplări învățăm, nu din stat în loc dezorientat. să fie un an cu multe prime dăți. anul ăsta a fost cu prima dată pe cal, prima dată pe motocicletă, prima dată cirque du soleil, prima dată barcelona, prima dată robbie williams. să fie și la anul altele. un an în care să facem surprize. un an în care să spunem lucrurilor pe nume. […]
fara legatura
credeam că nu-mi place Marquez, dar el amor en los tiempos del colera pare chiar my kind of lovestory.
actrite frumoase, roluri de femei urate
îmi plac actriţele frumoase cărora nu le e frică să fie urâte într-un rol. pentru că au curaj, pentru că sunt expresive şi pentru că povestea are mai mult sens aşa. mi-am dat seama de asta când am văzut-o pe Penelope în Non ti muovere. pare însă că e o temă care le place şi pasionaţilor de film.
ti-am facut niste inimioare, mama
când aveţi 10 minute, priviţi aici cel mai înduioşător scurt metraj pe care l-am văzut vreodată. de Tudor Giurgiu.
baie de Craciun
credeam că nu voi găsi nimic căutând pe google “bathroom decorated for Christmas”. ei bine, sunt aproape 6 milioane de rezultate. Nu cred că sărbătorile sunt despre Moşi Crăciuni înşiraţi peste tot, dar cred că unele mici detalii de decor de Crăciun îţi aduc bucurie. cum ar fi prosoapele roşii, lumânărelele, o crenguţă de brad şi gel de duş cu portocale sau scorţisoară. Photo source; Photo credits: Clive Nichols Photo source; Photo credits: Johnny Bouchier […]
nu mai uita
că viaţa e scurtă, o spun mulţi. că e imprevizibilă, la fel. că e al naibii de scurtă şi dureros de imprevizibilă, nu ştiu câţi simt pe bune. până la groază şi până la a te schimba asta cu ceva. în vară am mers la înmormântarea cuiva despre care eram convinsă că o să trăiască vreo 150 de ani, la câtă energie şi bunătate avea. era însă puţin mai mare ca mine. şi nu nu […]
medicii de azi
sunt colegii mei de liceu, la care văd zilele astea că își trec la job pe facebook spitalul la care sunt rezidenți și specializarea. după atâția ani de muncă serioasă, după atâtea pagini citite și nopți de învățat. bravo, mă bucur și sunt mândră de voi, nu știu cine mai are azi răbdarea, hotărârea și încrederea voastră în lume. bravo! și sper să fiți medicii pe care ni-i dorim cu toții aici.
be Robbie
Robbie Williams, Londra, 02, 24 noiembrie 2012– prima dată m-am gândit să scriu mai lung și documentat, cu poze bine alese și cuvinte poate și mai și. dar n-ai cum să scrii așa despre Robbie. pentru că de când auzi Let me entertain you pe un stadion de mii de oameni nu mai ești același. cel puțin pentru 2 ore. e doar prima piesă, dar deja simți că ți-ai dat sufletul acolo. ești în același […]
Charlotte, sweetie
“we’re all alone, even when we’re with men.”