Citesc „The tipping point” a lui Malcolm Gladwell. E o carte despre „epidemii sociale”, despre cum poate o tendinţă minoritară să se propage şi să devină un curent cu mii de aderenţi. Aici am găsit geniala „teorie a ferestrelor sparte”.Ea spune că o fereastră spartă neînlocuită îi semnalează unui trecător de pe stradă că în acea comunitatea faptele rele nu sunt sancţionate. Fereastra spartă este un simbol al slăbiciunii şi un indiciu al dezordinii care guvernează societatea respectivă. E un fel de invitaţie la a face rău, pentru că oamenii ăia nu se interesează de stricăciunile produse.
În esenţă, pasajul e o pledoarie pentru abordarea unei probleme pe căi nebătătorite. Schimbările nu se produc mereu prin acumulări şi eforturi succesive şi nu neapărat de la centru către periferie. Schimbările se pot produce şi dintr-o dată, exploziv, provenind de te miri unde.
Într-o perioadă în care New York-ul se confrunta cu o rată a criminalităţii alarmantă, un loc viciat fiind metroul, poliţiştii au început prin a-i aresta pe cei care nu plăteau bilet şi prin a curăţa metrourile pictate cu graffitti. Au început aşadar prin corectarea a două probleme aparent mici, dar care dădeau totuşi criminalilor sentimentul că societatea în care trăiesc tolerează răul. Şi da, au reuşit să reducă criminalitatea în final.
Modul ăsta sucit de a acţiona poate fi răspunsul la paralizia pe care o avem în faţa problemelor despre care ni se pare că nu pot fi abordate decât macro. Nu-ţi lăsa fereastra spartă în curtea proprie şi mediul va primi un semnal de ordine. O ordine descurajatoare pentru rău.
9 Comments
traim intr-o lume insetata de ferestre sparte..blogul tau e o fereastra sparta..comentariul meu e o fereastra sparta..Avem nevoie de ferestre sparte la fel de mult sau poate mai mult decat cele intregi..avem nevoie de ele ca sa ne aminteasca ca viata se vede altfel printr-o fereastra sparta.Eu unul prefer o fereastra sparta uneia murdare.. SA SPARGEM FERESTRELE!!!
Mă tem că nu înţeleg. Ce e pentru tine un geam spart? Ordine răsucită, portiţă de evadare, breşă în sistem?
Mie fereastră spartă îmi sună a casă părăsită.
Viziunea lui Gladwell mi se pare usor incompleta..mi-ar fi placut sa regasesc in ea si conceptul de rau necesar.Noi oamenii suntem incredibil de ipocriti, practic noi traim dupa urma raului..nu este zi in care sa nu marim entropia din sistem in folosul nostru.Si sa nu uitam rautatea se vinde cel mai bine.Nu fac un elogiu al raului..dar este mai mult o problema de optica, de unde ne uitam,ceea ce mie mi se pare o fereatra sparta tie poate foarte bine sa ti se para intreaga..pana la urma diversitatea face tot “deliciul” vietii.
Nu cred că Gladwell sau alt om inteligent pretinde vreodată că el deţine adevărul absolut. Totuşi, cred că relativizarea e periculoasă, pentru ca ajungi să nu mai crezi nimic, să nu susţii nimic.
Da, trăim de pe urma răului, nenea de la agenţia de pază şi protecţie trăieşte pentru că există hoţi, poliţistul trăieşte pentru că există răufăcători, clinicile de dezintoxicare trăiesc pentru că există bolnavi care iau droguri, nu?
Spune-mi tu însă că nu ţi-ai dori să ştii că fata/iubita/sora e în siguranţă la orice oră vrea să se întoarcă acasă sau că nu sunt şanse să ţi se fure portofelul în autobuz.
Nu vorbeam de ferestre sparte de dragul divagaţiei teoretice, reluam doar o metaforă foarte clară din punctul meu de vedere pentru problemele concrete cu care ne confruntăm.
Poate îmi explici în ce fel e dorinţa de a lichida criminalitatea o înfăţişare a ipocriziei. Pentru că de la exemplul ăsta se pornea în carte, asta era baza de argumentare pe care a apărut teoria de care vorbesc.
Foarte tare ideea, nu m-am gandit niciodata la treaba asta dar acum ca am citit la tine poate e adevarat. Cu o floare se poate face primavara 🙂 si cam asta cred ca e si cand mergem in afara si nu vedem mucuri de tigara pe jos si avem impresia ca toti oamenii sunt super civilizati.
e f misto cartea
am aflat ca sunt un cand “connector” cand un “maven”.
zice niste lucruri la care te gandesti mult apoi.
extraordinar ce carte!!
mars in campia panoniei zoltan!
zoli, daca ai ferestre sparte te trage curentu’ !